ROLUL ALIMENTELOR SI AL BAUTURILOR

CARBOHIDRATII:

BAZA ALIMENTATIEI SANATOASE RETENTIA ALIMENTELOR IN CAVITATEA BUCALA

FACTORII CARIOSTATICI

DIETA SI CARIILE

CONCLUZII

GLOSAR

BAZA ALIMENTATIEI SANATOASE

In vest, baza dietei, s-a modificat radical in ultimii cativa ani. Cresterea numarului femeilor care muncesc in afara gospodariei proprii a dus la schimbarea notiunii de "masa de familie", fiind mult mai actual termenul de "confort", adica prepararea mancarii intr-un mod mult mai facil si mai rapid. Multe dintre mese sunt servite in afara casei. In general oamenii mananca mai frecvent si termenul de "gustare" este tot mai frecvent intalnit.
Exista o parere unanim acceptata printre specialisti ca consumul frecvent de carbohidrati, prin alimente si bauturi contribuie la devoltarea cariilor.
Experimentul clasic, penCD "Medicina naturista"tru oameni, prin care s-a examinat rolul frecventei meselor in aparitia cariilor, a fost testul Vipehlom. Acest studiu a fost efectuat in Suedia in anul 1954, si el nu ar putea fi repetat astazi din mtive etice. Pacientii au fost hraniti cu zaharuri, in diferite forme, la masa si intre mese. S-a observat ca in cazurile in care zaharul era mancat mai frecvent intre mese, numarul proceselor carioase aparute a fost mai mare decat in cazurile in care zaharul era mancat doar la mese.
Cu cat alimentele si bauturile sunt consumate mai frecvent cu atat creste riscul de aparitie a proceselor carioase. Este destul de greu de apreciat cat de des este bine sa mancam pe zi, atata timp cat sunt implicati foarte multi factori; timpul cat alimentele si bauturile sau in cavitatea bucala este aproape egal cu timpul dintre mese.
Date actuale arata ca este bine a nu manca mai mult de 6 ori pe zi, atitudine asociata cu folosirea de paste de dinti fluorurate.

RETENTIA ALIMENTELOR IN CAVITATEA BUCALA
Viteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea bucala a fost asociata cu potentialul cariogen: o perioada mai mare de pasaj la nivelul cavitatii bucale este asociata cu un potential cariogen mai mare. Testele au aratat, contrar parerilor existente, ca alimentele lipicioase, cum ar fi caramelele si prajiturile, tind sa paraseasca cavitatea bucala mai repede decat decat alte alimenete, care nu sunt in general considerate lipicioase, cum ar fi painea sau stafide. Caracteristica de lipicios este diferita in cavitatea bucala fata de senzatia tactila.
Bacteriile din placa dentara au nevoie de o cantitate minuscula de carbohidrati pentru a produce acizi. Tabelul prezentat, arata cum ca stafidele, biscuitii sau chiar painea alba, care stau in cavitatea bucala in cantitate suficient de mare pentru a produce acizi, pentru un timp egal sau chiar mai mare decat ciocolata cu lapte sau caramelele, devin mai lipicioase decat acestea. Aceasta din cauza ca ciocolata sau caramelele contin zaharuri solubile si sunt mai repede indepartate de saliva decat alte alimente, cum ar fi painea, care nu este usor indepartata de saliva si in felul acesta adera pentru o perioada mai lunga de dinti
Deasemenea, multe dulciuri sunt percepute ca fiind lipicioase, desii ele nu au un potential mai mare de a genera procesul carosios decat alte alimente percepute ca fiind mai putin lipicioase.
Mai mult decat atat, studii prin care s-a masurat pH-ul placii dentare bacteriene au aratat ca bautiru care dau senzatia ca parasesc repede cavitatea bucala, mentin un nivel al pH-ului, asemanator cu al multor alimente solide, pentru o perioada indelungata de timp. Asta, din cauza faptului ca doar o cantitate mica de carbohidrati (mai mica de 0,5%) este necesara pentru a declansa reactia; odata declansata aceasta reactie, ea va avea o evolutie rapida.

Cartea o gasiti pe CD-ul "medicina naturista"

Comandati acum CD-ul

"Medicina naturista "